Potrivit legii, soțul supraviețuitor vine în concurs cu toate clasele de moștenitori, cota cuvenită acestuia variind în funcție de clasa cu care vine în concurs:
| Clasa de moștenitori cu care vine în concurs | Cota soțului supraviețuitor |
| Clasa I a descendenților (copiii defunctului și urmașii lor la nesfârșit) | 1/4 |
| Clasa a IIa a – când vine în concurs atât cu ascendenții privilegiați (părinții defunctului) cât și cu colateralii privilegiați (frații și surorii defunctului și nepoții de frați/surori până la gradul IV inclusiv) | 1/3 |
| Clasa a II a – când vine în concurs doar cu părinți sau doar cu frați/surori/nepoți de frați/surori | 1/2 |
| Clasa a III a ascendenților ordinari (bunicii și străbunicii defuncților) sau clasa a IV-a formată din veri primari sau unchi/mătuși ai defunctului | 3/4 |
| Singur | Întreaga moștenire |
Existența unui moștenitor dintr-o clasă mai apropiată înlătură moștenitorii din clasele depărtate. Astfel, în cazul în care defunctul are un copil și un soț, soțul va moșteni 1/4 iar copilul 3/4. În cazul în care defunctul nu are copii sau alți descendenți, soțul supraviețuitor va veni în concurs cu moștenitorii din clasa următoare, dacă există, iar dacă nu există cu moștenitorii din clasa subsecventă, până la clasa a IV-a, gradul IV. Astfel, se poate ajunge în situația în care soțul supraviețuitor să împartă cu vărul primar partea din casa dobândită în timpul căsătoriei cu defunctului și care îi revine defunctului în urma lichidării regimului matrimonial.
Astfel de situații pot fi evitate prin întocmirea unui testament în favoarea soțului. Cu excepția părinților și a descendenților care nu pot fi înlăturați complet de la moștenire, deoarece beneficiază de rezerva succesorală (jumătatea din cota care li s-ar fi cuvenit), toți ceilalți moștenitori pot fi dezmoșteniți atât direct cât și indirect.